Coş

Coşul este gol

Coş

Coşul este gol

Săptămâna Mobilierului de Grădină: scaune de grădină, seturi pentru terasă și multe altele | Reduceri de până la 50%

VEZI OFERTELE
Horgești, comuna din care părinții pleacă, iar copiii rămân

Horgești, comuna din care părinții au plecat, cu sau fără copii

Dată:

Categorie: În culise

Cuvinte cheie: UNICEF, CSR, Servicii comunitare pentru copii

“Este cineva care are părinții plecați?“. Un băiat ridică mâna imediat. Ceilalți copii din clasă se uită fâstâciți unii la ceilalți. Apoi, rând pe rând, prind curaj și ridică mâna încă 5 – 6 copii. Îi întrebăm unde sunt plecați părinții lor. Majoritatea răspund că tatăl e la muncă în altă țară. Dintre cei care nu au ridicat mâna, câțiva copii ne spun că și ei au fost plecați, împreună cu familiile, dar s-au întors.

Suntem la școala din Horgești, județul Bacău, și, alături de echipa comunitară UNICEF, îi vizităm pe elevii din clasa a VI-a. Este penultima zi de școală. A doua zi urmau să aibă petrecerea de final de an, pe care copiii o așteptau cu entuziasm, pentru că după urma vacanța. O vacanță în care, spune unul dintre elevii mai vorbăreți, plănuiește să doarmă toată ziua. Glumesc că la petrecerea de final de an vor asculta Mozart și vor dansa.  

Anul trecut, în trei luni de zile, de la școala din satul Sohodor, care aparține tot de școala din Horgești, au plecat aproximativ 100 de copii împreună cu părinții lor. A mai rămas doar câte o clasă pentru fiecare an. 

Cei trei băieți ai lui Ionel Stoica din Horgești

 

EXODUL

Undeva, în nordul Marii Britanii, aproape de gura de vărsare a râului Tees în Marea Nordului, se află orașul Middlesborough. E descris drept un oraș post-industrial, în care nu prea ai ce face, pentru că e lipsit de evenimente culturale.

Între satul Horgești și Middlesborough, care la un moment dat a fost un important centru al producției de oțel și construcției de nave, e o legătură greu de explicat. În Middlesborough au plecat la muncă majoritatea sătenilor din Horgești care au vrut să aibă o viață mai bună. 200 de copii din Horgești au plecat acolo împreună cu părinții lor, iar mulți dintre ei nu au găsit loc la o școală britanică. Iulian Marian Lucaci, directorul Școlii Gimnaziale din Horgești, spune că la ei în comună funcționează puterea exemplului, ca în nuvela „Popa Tanda”. A fost deajuns să plece unul, doi, apoi din ce în ce mai mulți consăteni au plecat în Middlesborough.  

Primarul comunei, Gheorghe Cioroabă, care a lucrat înainte în serviciile de asistență socială, ne explică mai multe: “Familii întregi au plecat în Marea Britanie. Cel mai mare exod actual este spre Marea Britanie. Acolo au alte venituri, au alte servicii sociale. De obicei mama rămâne cu copii, iar tatăl lucrează, fără contract de muncă de cele mai multe ori, în diverse servicii – spălătorie, agricultură. Migrația este și invers, se mai și întorc, dar nu stau pentru mult timp, pentru că acolo au avantaje din punct de vedere social, statul britanic le oferă servicii sociale. Aici nu au ce să facă, se pot ocupa doar de agricultură, dar e o agricultură de subzistență”.

 

MAMA CU CINCI COPII

Alina are 33 de ani și e mama a cinci băieți. Cel mai mare, Remus, are 17 ani și a renunțat la școală. Răducu are 14 ani, Claudiu are 12, Rahim are 4 ani, iar cel mai mic, Andi Vasilică, are doar o lună.

Locuiesc toți într-o casă cu două camere, cu pereții interiori vopsiți cu roșu și două paturi acoperite cu multe pături. Într-unul dintre paturi doarme Andi, bebelușul, iar lângă el e un biberon cu lapte. Pe tavan e atârnată o lampă în formă de glob cu multe becuri multicolore, primit cadou de la bunică. “Lui Andi îi place când aprindem lampa noaptea și se vad luminițe colorate”, spune Alina. 

Alina alături de patru dintre băieții săi: Claudiu, Andi, Rahim și Răducu

Un pui de pisică stă ascuns sub masa din cealaltă cameră. Alina, care a crescut la bloc, spune că mama ei a învățat-o de mică să iubească pisicile și cățeii, de-asta și ei, și băieților săi, le plac animalele. Au în curte găini, căței, pisici și cai.

Bunica, mama Alinei, e plecată la muncă în altă țară, de unde mai trimite bani ca să o ajute. Alina spune că a dorit să își crească singură băieții, care au tați diferiți. Pe tatăl lui Rahim l-a cunoscut când era plecată și ea la muncă în străinătate.

Andi, bebelușul, nu are certificat de naștere, dar echipa comunitară UNICEF o ajută pe mamă să întocmească toate actele, așa cum au ajutat-o să acceseze și servicii medicale atunci când a avut nevoie. “E greu, trăiesc doar din alocație și ajutor social, dar mă descurc. Doamnele asistente de la UNICEF sunt niște doamne de legat la rană. M-au ajutat de fiecare dată. M-au ajutat să primesc ajutorul social și să fac acte copiilor”, spune Alina.

Alina și bebelușul său de o lună, Andi, cel mai mic dintre cei cinci băieți ai săi. 

 

IONEL AL NOSTRU

Puțin mai departe, într-o casă mai mare, cu o curte plină de legume, dar lipsită de animale, locuiește o altă familie formată din părinți și trei copii. În acte, cei cinci nu formează o familie, dar copiii au fost ajutați de UNICEF să rămână alături de părinții lor. Mama, Cristina, care mai are doi copii mai mari cu primul soț, vine dintr-un alt sat. L-a cunoscut pe Ionel, s-a mutat la el și au făcut trei copii, chiar dacă mama nu divorțase încă de primul soț. Așa au ajuns cei trei băieți să aibă trecut pe certificatul de naștere un alt tată, nu pe cel adevărat. Nu pe Ionel.

Familia Stoica

Cei trei băieți, Gabi (3 ani), Ștefan (5 ani) și Mădălin (7 ani), seamănă foarte bine unul cu celălalt. Par a avea vârste apropiate, deși între mezin și cel mai mare e o diferență de 4 ani. Când am ajuns la ei, tocmai primiseră cadou câte o mașinuță și se jucau cu ea pe gresia din holul casei. Păreau cuminți și ascultători și stăteau tot timpul unul lângă celălalt, fără să vorbească prea mult și fără să zâmbească.

Acum ceva timp, mama a plecat la muncă în străinătate și i-a lăsat cu tatăl lor. Dar, deși Ionel era tatăl biologic, pentru că în acte băieții aveau alt tată, serviciile de asistență socială au considerat că mama a părăsit copiii, iar aceștia au fost luați de acasă și au intrat în plasament. Ionel a încercat să îi convingă că sunt copiii lui, fără succes. Cu ajutorul echipei comunitare UNICEF, copiii au fost reintegrați în familie, mama s-a întors din străinătate, iar acum locuiesc împreună în casa cu grădină. 

Cei trei băieți ai lui Ionel

Tatăl, pe care primarul comunei îl numește cu afecțiune “Ionel al nostru”, atunci când povestește despre el, își petrece acum serile udând grădina de zarzavat. Și a înțeles, datorită asistenților UNICEF, că cei trei băieți ai săi trebuie să meargă la școală, pentru a avea un viitor bun.  

Reportaj: JYSK și UNICEF în vizită la Horgești

 

Foto: Adrian Holerga | UNICEF

Raluca Communications and PR Manager

Comments