Coş

Coşul este gol

Coş

Coşul este gol

TRANSPORT GRATUIT pentru toate comenzile online! Indiferent de valoarea comenzii. Valabil până pe 30.09.2020

VEZI OFERTELE
Mihai Enescu Plantam Fapte Bune in Romania

Mihai Enescu (Plantăm fapte bune în România): “Voluntariatul e un fenomen care ia amploare de la an la an”

Dată:

Categorie: În culise, Toate articolele

Cuvinte cheie: plantam fapte bune in romania, padurea JYSK, Mihai Enescu

Mihai Enescu este inginer silvic și, din 2013, ia parte la acțiunile de împădurire realizate de Plantăm fapte bune în România. A terminat Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere la Universitatea Transilvania din Braşov, iar acum este asistent universitar la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV-Bucureşti. Este cel care a coordonat acțiunea de plantare care a vizat înființarea Pădurii JYSK de la Șotânga.

Cum anul acesta, în luna noiembrie, continuăm tradiția începută anul trecut și dublăm suprafața de pădure plantată la Șotânga, l-am întâlnit pe Mihai și am vrut să aflăm mai multe despre proiect, despre cum a fost anul trecut și ce vom face anul acesta,  dar și care este starea actuală a pădurilor din România, ce păduri certificate FSC avem și care este diferența dintre defrișări și despăduriri.

 

În data de 10 noiembrie are loc plantarea Pădurii JYSK de la Șotânga. La ce să se aștepte cei care vor să participe ca voluntari?

Vom aborda altă parcelă, vecină cu cea de anul trecut. Voluntarii trebuie să se aștepte la aceleași ingrediente ca anul trecut: profesionalism, pregătire și voie bună. Cu puțin noroc, dacă avem vreme frumoasă, chiar o să fie o zi de neuitat. Vom planta aproximativ 8 hectare, iar majoritatea puieților vor fi plop alb. Organizarea va fi foarte bună, comunicarea la fel, singurul lucru asupra căruia nu avem control este vremea, dar sperăm că nu vom avea ploaie. Și să nu uităm de prânzul câmpenesc de după plantare.


Plantam dapte bune in Romania

Tudor Munteanu, Simona Camburu, Mihai Enescu (Plantăm fapte bune în România)

De ce plantăm mereu în noiembrie?

Plantările în România se fac fie toamna, fie primăvara. Toamna, cel mai recomandat este să plantezi în luna noiembrie. De ce toamna sau primăvara? Pentru că puietul trebuie să intre în repaus vegetativ, adică să doarmă, să se oprească procesele fiziologice și să poată fi mutați din pepinieră către parcelele pe care îi vom planta.   

"Mi-a plăcut că există o colaborare foarte bună, cum rar am găsit, iar aici fac o paranteză și menționez că am experiență și în domeniul autorității publice centrale, și în alte ONG-uri, și corporate, și de cadru didactic. Aici este însă singura echipă în care mă simt ca acasă, ca într-o familie".


De ce am ales plop alb pentru Pădurea JYSK?

În general, alegerea speciilor se face în funcție de mai multe criterii: terenul pe care plantăm, condițiile climatice din respectiva zonă – precipitații, umiditate etc. La Șotânga avem de-a face cu un teren degradat antropic. Practic, este pământ de împrumut pus pe un strat de lignit. De aceea, plopul alb este una dintre puținele specii care se poate dezvolta armonios acolo.

În ultimul an ai mai fost la Șotânga și ai vizitat pădurea. Ce urmărești când mergi în teren, după plantare?

Am fost de cel puțin șase sau șapte ori, și înainte de ploile din iunie, și după. Ultima dată am fost acum câteva săptămâni. Urmăresc procentul de prindere și subliniez faptul că cea mai bună evaluare se face la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Urmăresc stadiul puieților, dacă suferă de boli, dacă sunt pășunați sau dacă există alte amenințări. Până acum, Pădurea JYSK  arată conform așteptărilor. Va fi nevoie de o completare, pentru că, să nu uităm, avem un teren degradat..

Cum e terenul de la Șotânga față de alte terenuri pe care ai plantat?

În ultimii 8 ani am participat la 30-40 de acțiuni de plantare alături de voluntari. Parcela de la Șotânga se diferențiază prin faptul că în substrat există acest strat de deșeuri de cărbune. Acel strat a degradat treptat solul și fertilitatea. Solul este și mai compact, iar puieților le este mai greu să îl străpungă. 



Plantare Padurea JYSK

Voluntari la Plantarea Pădurii JYSK de la Șotânga, în 2017.


În vizitele tale la Șotânga, ai avut ocazia să vorbești și cu localnicii?

Cred că doar în două cazuri am vorbit cu localnicii, pentru că parcela este oarecum izolată, e amplasată la marginea satului.  Păreau mulțumiți. Îmi amintesc că, în vizita din mai, am cunoscut un localnic care fusese la plantare. Era uimit de amploarea evenimentului și de faptul că am avut aproximativ 1000 de voluntari.

Cum alegeți terenurile pe care să plantați păduri?

În primul rând, ne interesează statutul proprietății terenului. Altfel spus, alegem terenuri care sunt în proprietatea publică a unei comune, apoi trebuie să fie un teren degradat. Nu mergem pe terenuri fertile, apte pentru agricultură.

De câți ani e nevoie pentru a ști că puieții plantați au ajuns la stadiul de pădure?

Depinde de specie. La plopul alb, e nevoie de aproximativ 5 ani pentru a ajunge la stadiul pe care inginerii silvici îl numesc stare de masiv. Este momentul în care coroanele cresc atât de mult încât se unesc unele cu altele. Plantăm fapte bune în România a pornit în 2011 și deja avem păduri care se află la stadiul de masiv. Mai avem una cu plop alb la Armășești, în județul Ialomița, începută în 2011, iar în prezent putem spune că aproape toată suprafața de pădure de acolo a ajuns la stadiul de masiv. 

Mihai Enescu Plantam fapte bune

Mihai Enescu în timpul plantării de la Topoloveni în primăvara anului 2018.


Cum ai ajuns să lucrezi cu Plantăm fapte bune în România? De ce ți s-a părut că e o cauză în care să te implici.

M-am alăturat proiectului în 2013, ca simplu coordonator de voluntari. Simțeam nevoia să mă implic în proiecte de voluntariat. Încă de la început, am găsit aici o parte dintre actualii colegi, persoane deosebite care m-au prins și m-au convins să intru în proiect. Mi-a plăcut că există o colaborare foarte bună, cum rar am găsit, iar aici fac o paranteză și menționez că am experiență și în domeniul autorității publice centrale, și în alte ONG-uri, și corporate, și de cadru didactic. Aici este însă singura echipă în care mă simt ca acasă, ca într-o familie. De la începutul anului trecut, din 2017, sunt implicat în echipa centrală de management.

La plantarea de la Șotânga, de anul trecut, ai avut alături de tine și studenți de-ai tăi.

Da, am avut și studenți de la specializarea din București și, spre marea mea bucurie, am avut și studenți de la facultatea pe care am absolvit-o eu, din Brașov. Vestea a trecut Carpații și sprijinul a venit și de peste Carpați. Am avut peste 40 de studenți, ceea ce cred că a contribuit la buna coordonare a celor 1.000 de voluntari. Ei știau exact ce trebuie să facă și, drept dovadă, în 4 ore am terminat plantarea. 


Iraida Paiuc, Mihai Enescu, Raluca Dascalu

Mihai Enescu alături de Iraida Paiuc și Raluca Dascălu (JYSK România), la evenimentul oficial de lansare a acțiunilor de împădurire din 2018.  

Comparând cu anul 2011, când ai început să te implici în acțiuni de voluntariat, cât de greu sau de ușor e acum să strângi voluntari?

Cred că fenomenul ia amploare, deși eu nu sunt expert în voluntari, alți colegi au sarcina asta. Din ce văd, voluntariatul e un fenomen care ia crește de la an la an, ceea ce pe mine nu poate decât să mă bucure.
 

Am vorbit până acum de plantări. Există însă și cazuri în care este nevoie de tăierea copacilor, iar mulți oameni asociază asta cu defrișările ilegale. Poți să ne explici când e nevoie de tăieri?

În primul rând, trebuie să facem diferența dintre doi termeni care înseamnă cu totul altceva: defrișări versus despădurire. Spre exemplu, vorbim de despăduriri atunci când există o pădure administrată de o entitate, în general un ocol silvic. Se mai numesc și tăieri rase și se practică cu precădere la pădurile de molid, din motive tehnice. Acea despădurire este urmată întotdeauna de o acțiune de împădurire. Am o pădure de un hectar, o tai la ras, aduc alți puieți și plantez. E un fel de întinerire.

Defrișarea, în schimb, înseamnă înlăturarea definitivă a vegetației forestiere. Tai toți copacii și nu mai plantezi nimic. Cazul cel mai ușor de înțeles este ceea ce s-a întâmplat în ultimele două secole în sudul țării. Aici, vechii Codrii ai Vlăsiei, cu precădere de stejar, au fost tăiați, iar terenurile respective au devenit terenuri agricole. Li s-a schimbat destinația, de la destinație forestieră la destinație agricolă. Un alt exemplu este Pădurea Băneasa. În ultimii ani, din cauza unor presiuni, suprafețe de pădure au fost tăiate la ras, iar acel teren a primit o destinație nouă. Pădurea a devenit teren intravilan, pe care se poate construi. Sunt cele mai bune exemple care arată diferența dintre defrișare și despădurire.


Cum a evoluat suprafața de pădure?

Dacă ne uităm la statisticile oficiale, dar și din observațiile personale, suprafața de pădure a crescut după 1990. Studiul INS-ului din 2018 arată că suprafața de pădure a crescut cu 10.000 de hectare în 2017, comparativ cu 2015. 

Plantare Padurea JYSK

Plantarea Pădurii JYSK în 2017


Există păduri certificate FSC în România?  

Am lucrat un an pe certificare forestieră FSC. În România, în prezent, există 2,8 milioane de hectare de păduri certificate FSC. Din acestea, aproximativ 2.5 milioane de hectare aparțin statului român și sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor, iar alte 300 de mii de hectare sunt proprietate privată și sunt administrate de ocoale silvice private. Comparativ cu alte state din jurul nostru și chiar la nivel mondial, procentual stăm foarte bine. La nivel global sunt 202 milioane de hectare de pădure certificate FSC, din care 2,8 milioane sunt în România. Iată că managementul responsabil are rădăcini solide în România. E un lucru benefic, care aduce un plus valoare managementului forestier, crește transparența proceselor care au loc și oferă o garanție cumpărătorului final, atunci când acesta cumpără un produs cu celebrul logo.

Foto: Plantăm Fapte Bune în România | -the- bucharest's